.[1]
În anul 1901, Pamfil Polonic a efectuat primele
înregistrari, cf. C.Preda, Callatis, Ed. Meridiane,
Buc. 1963, p. 22.
[2] Primul
sondaj dateaza, se pare, din 1883 si a fost efectuat
de catre D. C. Butculescu, cf. I. Barnea, Materiale
VI, 1959, p. 905.
[3] V. Pârvan,
A.A.R.M.S.I., 39, 190, p. 51-90; Th, Sauciuc-Saveanu,
Dacia 1, 1924, p. 108-165; idem, Dacia 2, 1925, p. 104-137;
idem, Dacia 3-4, 1927-1932, p. 411-482; idem, Dacia
5-6, 1935-1936, p. 247-319; idem, Dacia 7-8, 1937-1940,
p. 283-281; idem, Dacia 9-10, 1941-1944, p. 243-347;
idem, Dacia 2 NS, 1958, p. 207-226; C. Iconomu, Pontice
1, 1968, p. 235-268; Th. Sauciuc-Saveanu, A. Radulescu,
Pontice 1, p. 307-318; E. Condurachi, Pontica 4, 1971,
p. 173-190; V. Georgescu, S. Lascu, Callatis. Micromonografie,
Mangalia, 1995, passim; V. Georgescu, M.Ionescu, Pontica
28-29, 1995-1996, p. 187-200; V. Georgescu, M. Ionescu,
Studia Danubiana, Buc. , 1998, p. 205-219.
[4] Th.
Sauciuc-Saveanu, Dacia 9-10, p. 248.
[5] C. Scarlat,
AMN X, 1973, p. 529-540; V. Cosma, BMI XLIII, 1973,
1, p. 31-38.
[6] O. Bounegru,
Pontica 19, 1986, p. 267-272.
[7] Th.
Sauciuc-Saveanu, Dacia 1, 1924, p. 108-165; idem, Dacia
II, 1925, p. 104-137; O. Tafrali, A.Arh. I, fasc. I,
1927, p. 47; C. Preda, Em. Popescu, P. Diaconu, Materiale
VIII, 1962, p. 439-456 ; D. Teodorescu, Dacia 7 NS,
p. 257-300;
[8] D. Teodorescu,
op.cit., p. 261, fig. 4.
[9] V. Georgescu,
Callatis. Micromonografie, p. 34; cercetare Al. Avram,
M. Ionescu, E. Bârladeanu.
[10] V.
Georgescu, M.Ionescu, op.cit., p. 219; cel mai probabil
în aceasta zona au fost efectuate cercetari în
perioada interbelica, atunci fiind degajata o parte
importanta din incinta de sud a orasului antic; în
urma cercetarilor a ramas, din pacate, doar un releveu
efectuat de acelasi arh. St. Popovici, cf. Th. Sauciuc-Saveanu,
Dacia 5-6, 1935-1936, pl. 6.
[11] V.
Georgescu, M.Ionescu, Pontica 28-29, 1995-1996, p. 189,
fig. 1.
[12] V.
Georgescu, op.cit., p. 33.
[13] Cercetare
V. Georgescu, M.Ionescu.
[14] Cercetare
V. Georgescu, S. Agulnikov, M. Ionescu, N. Alexandru.
[15] Cercetare
din anul 1998, V. Georgescu, S. Agulnikov, M. Ionescu,
N. Alexandru.
[16] Cercetare
din 1999, colectiv N.Alexandru, R.Constantin, M.Ionescu.
[17] Cercetare
din 2000, R.Constantin.
[18] Cercetare
din anul 2000, Gh. Papuc, N. Alexandru, R. Constantin.
[19] N.
Alexandru, R. Constantin, S. Colesniuc, Cronica…
2003, p. 188.
[20] N.
Alexandru, R. Constantin, S. Colesniuc, Cronica…
2003, p. 187.
[21] Monumentele
cercetate cu acest prilej au fost demontate ca urmare
a avizului favorabil emis de Ministerului Culturii si
Cultelor.
[22] A
fost folosit un suport planimetric la scara de 1:500
întocmit de IPJ Constanta în anul 1977,
sef colectiv topografi ing. Paun Ion.
[23] Marja
de eroare depinde de densitatea punctelor folosite.
Faptul ca pâna în prezent a fost cercetata
o suprafata de cca. 3000mp, care reprezinta doar 2,4%
din aria urbana a cetatii, nu ne permite sa tragem concluzii
referitoare la planimetrie.
[24] O
constructie asemanatoare a fost descoperita de C. Iconomu
pe str. Stefan cel Mare, Pontice 1, 1968, p. 235-268.
[25] O
noua interpretare a stratigrafiei din anul 1993, cf.
V. Georgescu, M. Ionescu, Studia Danubiana , 1998, p.
205-207, coroborata cu rezultatele ultimelor cercetari,
arata ca santul secundar împreuna cu zidul de
incinta au creat un sistem de aparare care a functionat
probabil pâna la asediul lui Lisimah. În
momentul constituirii celui de-al doilea sant de aparare
(principal dupa cum îl numeau autorii) zidul de
incinta care apartine epocii greacesti numai era functionabil.
Pamântul rezultat din excavarea santului de aparare
a fost încorporat în structura valului care
suprapune ultimul nivel de locuire elenistica.
[26] Doua
strazi cu axialitati probabil diferite, despartite de
15 secole distanta si a caror interferenta se realizeaza
datorita hazardului într-un punct cu rupere de
panta, vor beneficia fiecare de un deversor (cea antica
TA 31-33) sau de un camin de vizitare (CV 8 str. moderna,
cf. proiectului canalizarii).
|
