Muzeul Callatis

..........Inca de la sf. sec. XIX ruinele anticului oras Callatis au atras atentia specialistilor Astfel cercetari sporadice au fost intreprinse de C.Butculescu, iar o prima inregistrare a zidului de incinta si a ruinelor cetatii se datoreaza lui Pamfil Polonic, care fara a dispine de mijloacele necesare unei cerectari sistematice, le consemna in anul 1901 asa cum apareau pe alocuri, le suprafata terenului.
Mangalia inceputului de sec. XX era o localitate relative mica, a carei cladiri suprapuneau arealul orasului antic. Fiecare noua fundatie, fiecare amenajare edilitara sau gospodareasca, prilejuiau noi descoperiri de monumente si obiecte rare care, in cele mai multe cazuri incapeau pe mana amatorilor de antichitati romani sau straini.

..........Aceasta stare de lucruri va fi semnalata si supusa dezbaterii publice de marele arheolog Vasile Parvan, care inca din anul 1915 va lua primele masuri practice: “… am hotarat sa se adune la Primaria locala obiectele antice de pret ce se mai gaseau in localitate, le-am declarat proprietatea statului si le-am dat in primire domnului primar cu proces verbal in regula. Am dat in acelasi timp parintelui paroh al orasului calitatea de delegat permanent al nostru si de custode al sectiei infiintate”.
Deci din anul 1915 se poate vorbi depre crearea unui nucleu muzeal la Mangalia.
.......... In anul 1916 V.Canarache semnala: “…Primaria, politia, perceptia, capitania portului, cafeneaua si muzeul, toate erau la un loc, in aceesi cladire, o adevarata cetate noua, zidita din blocuri de piatra veche, cu urme de sculptura si de litere scrise, cu mucegai si parfum din trecutul indepartat….”

..........Paralel cu aceasta actiune de salvare si conservare a patrimoniului arheologic, va actiona pentru inceperea primelor cercetari sistematice D.M.Teodorescu, desemnat de V.Parvan sa porneasca prima campanie de sapaturi sistematice la Mangalia. Rezultatele spectaculoase ale acestei cercetari- dezvelirea unei parti impinatorului edificiu de epoca romano-bizantina au facut “… sa se destepte interesul localnicilor pentru muzeu; unii au facut donatii, altii si-au adus obiectele antice si le-au depozitat la Primarie, alatiri de ale Statului, asa ca acuma e numai o chestie de local si de mobilieir pentru ca si acest oras sa-si aiba Muzeul sau, menit sa se imbogateasca destul de repede si sa constituie o adevarata podoaba pentru oras”.
Meritoriile eforturi ale savantului V.Parvan, de infiintare a unui muzeu si de salvare a patrimoniului atat de bogat al anticului Callatis, care in viziunea sa ar fi trebuit sa devina “o rezervatie arheologica si turistica, carte vie pentru pentru educatia generatiilor viitoare”, au fost continuate in anii urmatori de un grup de profesori si istorici care-si vor desfasura activitatea la Mangalia intre cele doua razboaie mondiale. Ei isi vor impleti munca de cercetare cu cea de colectionare a pieselor antice si de publicare a rezultatelor obtinute, constienti de importanta activitatii pe care o depun. Din scrierile lor razbate indignarea pentru soarta vitrega a vestigiilor orasului antic.
..........Th. Sauciuc – Saveanu si Oreste Tafrali vor sintetiza date din istoria politica si economica a coloniei doriene, asa dupa cum apare ea in izvoarele literare antice si vor publica rezultatele cercetarilor intreprise in incinta si necropolele callatiene. Din anul 1930, de cercetarea trecutului istoric al cetatii isi vor lega activitatea Radu Vulpe si Vl.Dumitrescu. Activitatea lor meritorie se va solda si cu strangerea unui bogat material arheologic, care se cerea adapostit si valorificat din punct de vedere muzeistic si stiintific.
Colectia abia infiripata in localul primariei, se imprastiasera odata cu retragerea trupelor inamice de pe teritoriul Dobrogei, la sfarsitul primului razboi mondial.
..........