.........Contactul Callatidei cu Roma are loc in sec. I a.Chr., cand legiunile romane, conduse de Marc Lucullus Varro in razboiul impotriva lui Mithridates al VI-lea Eupator, regele Pontului, cuceresc orasele de pe litoralul dobrogean. Este posibil ca in acest conflict Callatis sa fi facut cauza separata, de unde incheierea numai de catre callatieni a foedus-ului (tratat de alianta militara) cu romanii; intelegerea urma sa fie fixata la Roma in Capitoliu si la Callatis, in locul cel mai potrivit, templul Concordiei .
.........Pentru perioada romana, sec. I-III p.Chr. evolutia orasului Callatis este cunoscuta doar din informatiile epigrafice si arheologice. In aceasta perioada orasul si-a pastrat teritoriul agricol, fapt dovedit de descoperirea a cinci fragmente care apartineau hotarniciei callatiene din epoca lui Traian. De asemenea Callatis si-a pastrat caracterul grecesc si traditia doriana, dovedite de limba, calendar si institutii. Spre sfarsitul perioadei romane timpurii, mai exact in a doua parte a domniei lui Gallienus, Dobrogea a fost supusa unui puternic atac al gotilor si herulilor, de pe urma caruia au avut de suferit mai ales cetatile de pe litoral. A avut de suferit si Callatisul, nu se stie cu exactitate daca populatia gotica a patruns in cetate, dar a atacat cartierele extra-muros ( din afara zidurilor cetatii) incendiind intregul sector din partea de sud-vest a cetatii.
.........Ultima perioada a antichitatii, epoca romano-bizantina poarta amprenta crestinismului, astfel ca si la Callatis s-au descoperit marturii ale acestei religii, devenita de la sf. sec.IV p.Chr. singura religie oficiala a Imperiului Roman. In Notitia Episcopatum este mentionata si la Callatis o episcopie si dupa cum se stie incepand cu sec. V p.Chr., in general, creste rolul episcopatului in administrarea orasului si a teritoriului sau.
.........Cetatea Callatis este refacuta cu ocazia celor doua mari eforturi de reconstructie urbanistica si a frontierelor din timpul lui Diocletian si Constantin cel Mare, sfarsitul sec. III p.Chr. si sec. IV p.Chr, cat si perioada Anastasius-Justinian, sfarsitul sec. V p.Chr. si sec. VI p.Chr...........
.........Dupa primele trei decenii ale sec. VII p.Chr. nu se cunosc documente arheologice sau literare care sa ateste o vietuire in continuare la Callatis. Urme arheologice incep sa apara pe teritoriul fostului oras antic abia din sec. X p.Chr.
Numele vechiului oras s-a pierdut odata cu ultimele clipiri de viata ale cetatii, fara sa fie transmis asezarii de mai tarziu, pe care o cunoastem acum sub numele de Mangalia.
.........Primele mentiuni despre o noua denumire apar abia in sec. XIII a.Chr., intr-o harta din Pisa, unde numele anticei cetati este inlocuit cu acela de Pangalia. Cu doua secole mai tarziu, calatorul francez Jean Wavrin vorbeste de un port la Panguala, aflat pe locul coloniei callatiene.
.........Numele de Mangalia este folosit pentru prima data pe la sfarsitul sec. XVI a.Chr. de catre raguzanul Paolo Giorgi. Calatorul turc Evlia Celebi, care a vizitat Dobrogea pe la jumatatea sec. XVII p.Chr., vorbeste despre Mangalia ca de unul din cele mai mari porturi din Dobrogea.
.........De aici inainte numele de Mangalia s-a pastrat pana astazi.

---