.......In vara anului 1993 a fost initiata de catre Muzeul de Arheologie Callatis din Mangalia o sapatura arheologica de salvare la unul din cei mai importanti tumuli cunoscut sub denumirea de Movila Documaci. In cursul cercetarilor arheologice a fost descoperit un complex funerar de mari dimensiuni. S-a constatat de asemenea ca acest tumul a fost afectat in epoca moderna de excavatii mecanice pentru obtinerea argilei..

..

........Complexul funerar este format dintr-un mormant de mari dimensiuni orientat E-V si o constructie de forma rectangulara 5,05 x 6,05m, probabil un soclu de monument funerar, construit ulterior mormantului, ambele realizate din blocuri masive de calcar.
Mormantul este format dintr-o camera funerara cu dimensiunile de 3,56x 3m si 3, 56m inaltime. Accesul in camera funerare se face printr-un dromos situat la E, de 9,55x1,61m.
........Constructia a avut 2 faze : prima, reprezentata de camera funerara si o parte a dromosului, ce au acoperisul in bolta in demicilindru si sunt tencuite cu mortar, iar a doua faza e reprezentata de o parte din dromos , construita ulterior si adosata primei faze, cu acoperisul din placi de calcar asezate in sarpanta. In camera funerara se mai poate observa o fresca polichroma . Intrarea in camera funerara a fost prevazuta cu o usa ce avea un encadrement din marmura pictata cu motive geometrice. Din inventarul mormantului nu s-au pastrat decat un inel de aur cu reprezentarea unei broaste testoase pe chaton si doua sageti de bronz. Ambele monumente pot fi datate la limita dintre sec IV si III a. Chr.

........Pe peretele de N si cel de S al primei faze au fost realizate sgrafitti cu reprezentari antropomorfe, zoomorfe, pentagrame, nave et caetera. Un singur sgrafitto poate fi considerat o chrisma, in rest neexistand semne crestine.
Aceste reprezentari isi gasesc analogii la Bisericuta de creta de la Basarabi, cariera de la Aliman, complexul dintre Dumbraveni si Olteni si la monumentele medieval timpurii din Bulgaria, deci desenele au fost realizate in sec. X-XII de populatia ce a locuit acest mormant.
........Din acelasi complex funerar mai fac parte o serie de ziduri din blochete de calcar legate cu pamant, ringuri, cu rol de protectie, dar si ritual si inmormantari secundare databile in epoca romano-bizantina. Complexul este in curs de restaurare si conservare.