|
|
| |
| Aspecte topografice |
N. Alexandru, R. Constantin,
M. Ionescu |
ASPECTE TOPOGRAFICE ALE CETATII CALLATIS
ÎN EPOCA ROMANO-BIZANTINA
|
| |
.......
Din punct de vedere arheologic, informatiile noastre
despre Callatis se reduc la câteva descoperiri
sporadice, realizate în urma unor cercetari de
teren[1], simple sondaje [2],
sau frecvente interventii de salvare [3],
practicate înca din perioada interbelica. Departe
de a ne da o imagine clara si continua a asezarii, ele
confirma, sau completeaza prea putinele informatii scrise,
evolutia cât si soarta orasului antic fiind tributare
în mare parte analogiilor. Sapaturile de salvare
ofera în, general, multa suparare si putine certitudini,
situatie datorata conditiilor impuse, restrictiilor
spatiale si, nu în ultimul, rând capacitatii
de întelegere a celor ce efectueaza |
| |
.......
Ultimul nivel romano-bizantin, surprins în mai toate
sapaturile de salvare efectuate în interiorul cetatii,
este de obicei primul strat antic care se gaseste la cca.
– 1,50m fata de actualul nivel de calcare. Rectificarile
si corectiile de panta efectuata în perioada moderna
si mai ales contemporana pun în multe locuri sub
semnul întrebarii aceasta conventie. Pe un plan
de sistematizare întocmit, ridicat si parcelat de
ing. hotarnic, maior Dimitrievici Ioan (aprobat de Consiliul
Tehnic Superior, 139/12 mai 1925, sanctionat prin înalt
decret regal, nr. 2101 din 23 iunie 1925 si publicat în
Monitorul Oficial în 3 noiembrie 1925), la scara
1 : 2500 (pl.
I, fig. 2), se poate constata situatia existenta la
acea data, dispunerea strazilor, a cladirilor, etc. ;
suportul planimetric contine si traseul zidului de incinta
de pe latura nordica si vestica (aflat sub nivelul marii,
cartare reusita datorita unei puternice transgresiuni
a Marii Negre în anul 1925).
|
| |
.......Schitele
si releveele executate de arh. St.Popovici, care a colaborat
mult timp cu Th. Sauciuc-Saveanu [4]
în perioada interbelica, au cartat traseul valului
de aparare a cetatii si au stabilit limitele incintei
fortificate (pl.
I, fig. 1), cu unele detalii necunoscute pâna
în prezent (pl. II). Astfel, pe latura de nord,
autorul identifica sase turnuri, dintre care doua sunt
vizibile si astazi (T2 si T3). Un turn rectangular ,T1,
astazi în mare, T4 (descoperit în anii 1929-1930)
se afla la o distanta de 91,2m V fata de T2 si are dimensiunile
de 8,10mx9,20m, cu grosimea de 1,5m. T5, situat la 84,2m
V de T4, are dimensiuni apropiate de cele ale lui T2 (7,80x6,15m,
grosimea 1,75m). T6, amplasat în coltul de NV al
cetatii (112m V fata de T5), este de mari dimensiuni ;
autorul nu ofera decât grosimea, 4,50m. De aceleasi
dimensiuni este si un alt turn, situat pe latura de vest
a incintei, la 52m de coltul de NV, cu laturile de 15,50x19m.
.......Un
calcul facut ar duce la urmatoarele rezultate :
- suprafata urbana pe uscat, S 1 = 123.685,324 mp,
aprox. 12,4ha.
- suprafata acoperita de mare, S 2 = 102.872, 569 mp,
aprox. 10ha.
- suprafata totala a incintei, S = 226.563, 893 mp.,
aprox. 23 ha.
|
|
|
|
|
 |
| |
Zilnic: 08.30 - 19.30 |
| |
|
 |
| -Adulti: 5 lei |
| -Elevi,studenti,pensionari: 2,5lei |
|
-Ghidaj: 5 lei
|
| -Taxa fotografiere: 10 lei |
| -Taxa filmare: 20 lei |
| Galerie
Muzeu |
|
