..........Toate eforturile de mai apoi pentru infiintarea unui muzeu s-au lovit de nenumarate greutati. Dupa indelungi staruinte, in anul 1925, O.Tafrali va obtine de la autoritatile locale ingaduinta sa foloseasca vechea biserica romano-catolica ca sala pentru muzeu. Din pacate si aceste marturii au fost in buna parte risipite in timpul celui de al doilea razboi mondial.
In anii 1949 si 1950, odata cu reorganizarea cercetarilor arheologice pe baze noi, stiintifice, s-au luat masuri pentru salvarea si conservarea patrimoniului istoric si la Mangalia.
..........Un colectiv al Academiei RPR si mai apoi al Institutului de Arheologie din Bucuresti vor intreprinde, incepand cu anul 1949 sapaturi; in timpul lucrarilor de refacere si sistematizare ale Mangaliei, incepute in anul 1958, s-a asigirat in cadrul santierelor de constructii o supraveghere permanenta, organizandu-se totodata sapaturi de salvare si cercetare, atat de catre Institutul de Arheologie al Academiei RPR, cat si de Muzeul de Arheologie Constanta.
Munca depusa va fi incununata de o realizare importanta pe plan muzeistic. In anul 1959, cu sprijinul organelor locale a fost infiintat la Mangalia un Muzeu de arheologie, deschis intr-o mica si frumoasa cladire. Callatis-ul a oferit un numar impresionant de monumente arheologice si vestigii, imbogatind astfel colectiile Muzeului de Istorie Nationala si a Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta.
..........Callatis a fost desemnat de izvoarele literare ( Scylas din Cariadna, Strabon, Pliniu cel Batran, Ptolemeu, Arian) ca polis si se dovedeste a fi unul din cele mai vechi orase ale tarii.
..........Aflam de la Pliniu cel Batran ca primul nume al asezarii ar fi fost Cervatis sau Acervatis, dar cercetari mai recente au aratat ca numele indica mai degraba un hidronim, care marca probabil una din limitele teritoriului callatian.
Date despre intemeierea cetatii ni le ofera un geograf din sec.I a.Chr., Pseudo-Skymnos, dupa care colonia ar fi fost intemeiata de locuitorii din Heracleea Pontica ( ea insasi colonie a Megarei), la porunca unui oracol in vremea cand in macedonia stapanea regele Amyntas. Faptul ca in istoria Macedoniei se cunosc trei regi cu numele de Amyntas (Amyntas I ( 540-498 a.Chr.), Amyntas II (cca.395 a.Chr.), Amyntas III (390-369 a.Chr.) ingreuneaza datarea exacta a intemeierii Callatidei.
..........Originea megariana a Callatidei este atestata de majoritatea izvoarelor literare, astfel fiind o colonie doriana, orasul pare a fi fost inca de la inceput un centru producator de grane. Dovezi ale puternicei dezvoltari economice inca de la jumatatea sec. IV a. Chr. Sunt emiterea monedelor de aur si argint, existenta unei incinte inca de la sfarsitul sec. IV a.Chr, organizarea unui teritoriu agricol – chora, teritoriu protejat de fortificatii.
In ceea ce priveste istoria politica a orasului, el este supus de la sfarsitul sec.IV a.Chr. autoritatii macedonene, impotriva careia se rascoala in anii 312-311 a.Chr. si rezista unui asediu care s-a intins probabil pe trei ani si care a inceput in anii 310-309 a.Chr., dupa care va fi readusa sub autoritatea diadohului Lysimach. In ceea ce priveste conflictul nu se cunoaste data capitularii definitive a orasului si nici conditiile impuse de Lysimach.
In sec.IV a.Chr., cetatea inregistreaza o mare dezvoltare economica, social-politica, relevata atat de izvoarele scrise, cat si de descoperirile arheologice. ..........Orasul se bucura de un regim democratic dupa modelul cetatilor-state din sudul egeean, in special al Megarei. Primele monede, emise de Callatis, erau piese de argint, care aveau pe avers capul lui Herakles, iar pe revers atributele zeitatii. In secolele urmatoare orasul va emite o serie de monede din bronz, pe aversul carora erau reprezentate capetele zeitatilor venerate in antica cetate: Dionysos, Apollon, Athena, Hermes, Demetra, etc., iar pe revers atributele caracteristice fiecarei zeitati in parte si numele orasului.

---

..........Un alt important eveniment la care a participat in mod direct Callatida se petrece intre anii 262-261 a.Chr., este celebrul razboi pentru Tomis in care se confrunta pe de o parte Callatis, aliata cu Histria si de cealalta parte Byzantion. Evenimentul este relatat de Memnon intr-un pasaj deopotriva de important pentru istoria celor doua colonii dobrogene.

.........Referindu-se la acest conflict, istoricii au remarcat starea de slabiciune a Histriei si rolul important pe care l-a avut cetatea Callatis. Razboiul impotriva Bizantului, desfasurat in conditii necunoscute, s-a sfarsit prin infrangerea celor doua cetati dobrogene. Restabilirea Callatidei din punct de vedere economic este atestata de reteaua legaturilor, pe care de-a lungul sec. IV-II a.Chr continua sa le intretina nu numai cu cetatile din Marea Neagra ori din Propontida, dar si cu porturi si sanctuare din Grecia si Mediterana Orientala. Expresia legaturilor economice intense ale orasului este si numarul mare de amfore si spampile amforice descoperite aici. Numarul lor este de ordinul miilor, iar centrele de export sunt diverse: Thasos, Heracleea Pontica, Rhodos, Sinope, Chersonesul Tauric, Cos, etc.

---